Comorile ascunse ale dacilor

Categories ArticolePosted on

Tweet

Zonele unde dacii au locuit sunt pline de legende, care se perpetuează din generaţie în generaţie. Fie că vorbim despre oraşe secrete sau comori ascunse în munţi şi peşteri şi păzite straşnic de câte un blestem, toate acestea înfierbântă imaginaţia celor pasionaţi de istorie sau, mai ales, a dacologilor.

Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia ar sta pe un oraş secret, de mărimea Bucureştiului, încă nescos la lumină. Sunt informaţii mai vechi, care au circulat mai ales pe blogurile pasionaţilor de arheologie, dar care ies periodic la lumină. Surse neoficiale vorbesc despre faptul că că primele scanări în zona cetăţilor dacice au fost făcute pe la începutul anilor ’90 de ruşi, care au folosit un satelit pentru a scana subsolul din zona Grădiştei.

Oficial nu există nicio informaţie despre acele cercetări, însă s-a vorbit despre faptul că ruşii ar fi descoperit situri antice şi preistorice necunoscute încă în zonă. Informaţiile culese de pe blogurile dacologicolor spune că, în urma prelevării acestor date, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Ministerul Culturii au decis, la acea vreme, să efectueze noi cercetări în zonă, iar concluzia a fost că fortificaţiile din zona Grădişte nu erau doar cetăţi dispuse pe culmile munţilor din jur, ci un imens ansamblu de 200 kilometri pătraţi, foarte compact, care cuprindea o aşezare militară, una civilă montană, cu mai multe nuclee.

Se spune că munţii au fost minuţios tăiaţi şi terasaţi, apoi amenajaţi în incredibilul ansamblu de astăzi. Iar la o adâncime de peste 8 metri, s-ar afla o aşezare subterană. Practic, unele cercetări secrete, derulate de un grup de oameni de ştiinţă români până în 1999, ar fi evidenţiat faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem acum există acel ansamblu arhitectonic militaro-civil, bogat în aur şi cu multe elemente anterioare civilizaţiei dacilor.

Un general de divizie citat de presă susţine că în zona Vârtoape, pe o suprafaţă de 4 km pătraţi, au fost descoperite 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum şi incinte paralelipipedice, modificate de mâna omului, care comunicau între ele, dar şi cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleacă mai multe tuneluri spre munţii din apropiere, unele prăbuşite parţial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane.

De aceste tuneluri secrete nu ar fi străini nici localnicii, iar legendele sunt multe şi povestite de orice localnic chestionat pe această temă. Astfel, în zonă se povesteşte că, în urmă cu ceva timp, s-a prăbuşit un perete de munte, descoperind o parte de tunel, de putea omul să meargă în picioare prin el, întărită cu bârne putrezite din lemn.

Nimeni nu a avut, însă, curajul să intre în tunel pentru a vedea unde merge. Dar informaţia a circulat rapid şi este încă de mare actualitate. Sunt simple legende, spun cunoscătorii, dar sunt încă mulţi cei care dau crezare acestor zvonuri şi încă mai visează al oraşul ascuns ce, odată şi odată, tot va ieşi la iveală.

Misterele dacilor sunt încă persistente, iar în zona ansamblului de cetăţi imaginaţia oamenilor este extrem de bogată mai ales când vine vorba despre legendarele comori. Din sistemul de apărare construit de strămoşii noştri face parte şi cetatea dacică de la Băniţa, situată în imediata vecinătate a Peşterii Bolii, la ieşirea din Petroşani.

                                                                                                              www.geto-dacii.ro

Cele două monumente sunt adevărate atracţii turistice, chiar dacă nu sunt puse în valoare nici acum. Peştera Bolii a fost redată circuitului turistic de către o mână de voluntari care s-au chinuit ani de zile să-i redea frumuseţea, însă efortul lor nu este suficient dacă nu este susţinut şi de către cei care marşează pe ideea dezvoltării turismului în această zonă excepţională.

Cetatea dacică de la Băniţa, construită exact ca să apere capitala Daciei Preromane de al Sarmizegetusa nici măcar nu mai poate fi vizitată decât dacă eşti un alpinist experimentat. În jurul acestor comori naturale s-au ţesut însă legende transmise din moşi strămoşi, dar care sunt cunoscute doar de către localnici.

Bătrânii povestesc că în muntele în care apa a sculptat Peştera Bolii se găseşte o comoară ascunsă de daci pentru a nu cădea în mâna romanilor şi protejată de un crunt blestem. Nimeni nu ştie locul unde, sute de care pline cu aur stau de mii de ani, iar cei care-l găsesc nu se mai întorc în lumea asta.

Un localnic în vârstă de 80 de ani, ţine minte încă din copilărie despre comorile dacilor ascunse în Peştera Bolii. „O… păi comoara există. Este aur acolo de cea mai bună calitate dar nimeni nu o găseşte. Tata ne povestea cum copilul lui Dumitru, un momârlan care avea casă pe Valea Arsului, a plecat după comoară. Vroia să ia atât aur cât să-şi ia doi boi. Nălucile care o apără erau să-l omoare. S-a dus el împreună cu un aghiotant al lui şi după ce au tot căutat, au găsit locul unde este ascunsă. Băiatul şi-a lăsat aghiotantul acolo ca să ştie unde să se întoarcă şi el s-a dus în cătun după ajutoare.

Când s-a întors n-a mai dat de aghiotant şi locul unde era comoara s-a schimbat. A mai găsit o coadă de topor lângă o cioată unde făcuse semn să ştie să poteca până la comoară. Locul s-a tot schimbat şi nu mai ştia unde este. Abia după o săptămână a ajuns acasă bolnav şi înfometat”, spune bătrânul. Localnicii din cătunul de la Bolii spun că din moşi strămoşi li se povestea cum în peşteră sunt pasaje secrete, pereţii se deschid iar dincolo de galeriile subterane se găsesc comorile ascunse de daci.

Tot ei povestesc că o mulţime de oameni au fost înghiţiţi de peşteră, după ce au intrat prin pasajele secrete atraşi de comoară şi n-au mai putut scăpa de blestemul ce veghjează încă această comoară. Potrivit legendei o altă comoară este ascunsă în dealul pe care străjuieşte Cetatea de la Băniţa aflată în vecinătatea peşterii.

În jurul celor două vestigii sunt ţesute mult mai multe istorisiri legate de comorile ascunse de daci, iar bătrânii le spun turiştilor care cutează să-i întrebe de vorbă, convinşi că legendele sunt reale.  Iar în nopţile senine, uneori, oamenii încă se mai uită după focurile ce dansează pe locul unde sunt ascunse comorile dacilor.

sursa:  http://citynews.ro

Lasă un răspuns