Cine este Vasile Boerescu, patriotul român care a propus și susținut dubla alegere a lui Cuza, pentru UNIREA PRINCIPATELOR?

Categories ArticolePosted on

La 12 februarie 1856, un tânăr român înainta către guvernul francez un memoriu prin care promova solide argumente în favoarea formării unui stat național al românilor, cu o politică de sine stătătoare și o existență garantată de către puterile europene ale vremii. Peste doar trei ani, același patriot, pe nume Vasile Boerescu, avea să se implice, cu toată ființa, în înfăptuirea unuia dintre cele mai minunate momente din istoria românilor: Unirea Principatelor.

Acel moment de aur al istoriei noastre s-a petrecut, într-o bună măsură, și datorită lui Vasile Boerescu. Prin urmare, numele său este scris cu slove de neșters în marea carte a românismului. Iar amintirea sa trebuie să rămână vie în memoria celor ce-și iubesc națiunea și glia străbună. Acest nume nu poate lipsi din nicio discuție serioasă despre Unirea Principatelor.

Activitatea naționalistă a lui Boerescu a debutat încă din anii de liceu. La 1848, el a fost aruncat în temniță, stând închis luni de zile, ca urmare a activității sale revoluționare. Motivul arestării? Articolele sale înflăcărate, care au pus autoritățile pe jar.

Peste ani de zile, în data de 09.05.1877, parlamentarul Vasile Boerescu a formulat o interpelare adresată ministrului de externe de atunci, cu referire la „chestiunea neatârnării față de Imperiul Otoman”. Răspunsul demnitarului, nimeni altul decât Kogălniceanu, a fost că statul român devenise deja unul independent. România începea să crească și să înflorească, în vreme ce imperiul căruia țările române i-au „datorat” numeroase rămâneri în urmă dădea vizibil înapoi în fața eforturilor românilor de afirmare națională.

În acele zile memorabile, în care Kogălniceanu a putut vorbi fără rețineri despre independența României, fiind provocat de către deputatul Boerescu, văzduhul de deasupra bătrânului Istru se încinsese de la schimbul intens de focuri dintre artileria română și cea otomană, aflată pe malul bulgar.

În următoarea zi, românii au putut citi în Monitorul Oficial, cu imensă bucurie, că țara lor devenise una independentă și că alocările bugetare prevăzute până atunci pentru plata birurilor către Înalta Poartă vor fi virate, pe viitor, în conturile armatei țării, pentru mai buna sa pregătire de luptă. Independența a fost declarată. Dar independența trebuia și apărată!

Cel mai frumos episod în care a fost implicat Vasile Boerescu s-a petrecut, însă, în prima lună a anului 1859. Atunci s-a întrunit, în Țara Românească, o adunare electivă, menită să stabilească conducătorul statului. Se purtau furtunoase dezbateri asupra alegerii domnitorului. Cu o excepțională viziune politică, ce nu poate izvorî decât dintr-un patriotism cald și dintr-o minte luminată, Vasile Boerescu a avansat surprinzătoarea propunere de a fi ales Cuza, domnul Moldovei, drept conducător al statului muntean.

Într-o altă variantă, ideea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza a provenit de la trimișii Moldovei, care se îndreptau către Constantinopol, spre a comunica rezultatul alegerilor din țara lor. Indiferent dacă dubla alegere a fost sau nu 100% ideea lui Vasile Boerescu, acesta are un merit uriaș: este cel care a emis într-un cadru oficial propunerea dublei alegeri și apoi, printr-o energică muncă de convingere, s-a asigurat că majoritatea membrilor adunării elective din Țara Românească va vota în favoarea lui Cuza și implicit pentru Unirea Principatelor sub domnia acestuia.

Pentru a fi sigur că va fi ales tot Cuza, ca domnitor, și în Țara Românească, Vasile Boerescu și-a pus colegii din adunarea electivă să facă jurăminte în acest sens, ceea ce s-a și întâmplat. Cuza a fost ales și domnitor al Țării Românești, cu unanimitate de voturi.

În măreața zi a Unirii de la 1859, Boerescu a declarat, entuziasmat, înaintea adunării: „A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei. Să ne unim asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am împlinit o dorinţă sfântă.

Vasile Boerescu (1830-1883) a avut o viață nu foarte lungă, dar bogată în realizări. Licențiat în drept la Paris, a fost, pe rând, profesor la Facultatea de Drept din București, jurnalist, avocat, deputat (inclusiv în adunarea electivă a Țării Românești), ministru de justiție, ministru al instrucțiunii publice, ministru de externe și, mai presus de orice… un român care și-a pus toată energia și inteligența în slujba patriei sale.

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse: www.romanialibera.ro, wikipedia.org, foaienationala.ro

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Lasă un răspuns