Actualizat June 26th, 2017 11:22 AM
URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX: Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!
Badea Cârțan se răsucește în mormânt…
V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național?
M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, etimologiile instrumentului nostru ,,științific”.
Ştiţi la ce mă gândesc, când mă uit la acest desen? Dacă ar fi avut măcar un pic de imaginaţie, autorii DEX-ului s-ar fi jenat ei înşişi de absurditatea ce o impuneau.
Numele pieselor din costumul național românesc sunt toate ,,împrumutate”.
Etimologiile DEX-ului par „normale”, când sunt rupte de întreg. Dar când analizăm întregul, ele devin mai mult decât absurde: sunt antiştiinţifice. Poţi să împrumuţi de la vecini numele unui fel de mâncare (ciulama, gulaş, pizza) sau al unei băuturi (vodka, wisky, coca-cola), al unei arme (iatagan, katiuşa, kalaşnikov), al unui aparat inventat de curând (sputnic, lunohod, computer, mouse). Dar nu majoritatea pieselor de port naţional, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.
Uitați-vă atent la ţăranca specialiştilor în răsfoit dicţionare.
Bunda[1] din piele de oaie şi catrinţa[2] de lână le-au inventat strămoaşele noastre din neolitic, când au domesticit oile. Pe spatele bundelor românii brodează și azi simboluri geto-dacice vechi cât lumea, cum ar fi Pomul Vieții și pasărea-suflet. Catrința o ţeseau la stativele alcătuite dintr-un băţ sprijinit pe două crăci înfipte în pământ, iar urzeala era întinsă de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost în stare să inventeze și nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au arătat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu știu de ce nu le-au luat de la aceștia. I-au așteptat pe maghiari, ca sa se producă alt miracol lingvistic în stil DEX: deși vedeau pentru prima dată o catrinţă, maghiarii le-au dat româncelor numele fustei lor tradiţionale. Deși e mai logic să admiți că femeile maghiare, dupa ce au învățat să țeasă, au luat de la dace catrința și, pocind niţel cuvântul dac, au ajuns la katrinca. Este absurd să afirmi că pentru piese vestimentare străvechi românii au împrumutat nume de la ultimii migratori veniți lângă noi.
Ia[3], bluza femeiască, dacă ar putea vorbi, ar spune că nu-i luată de la romani. O purtau femeile de la Cucuteni când desenau pe oalele lor aceleaşi semne ca cele de pe mâneca sa. În fața iei, toată suflarea europeană trebuie să se închine adânc. Pe mânecile sale a păstrat, în formă de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altiţă[4] formule magice, care îndepărtau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din păcate acestea n-au putut îndepărta duhurile respective și din etimologiile DEX-ului. Conform lui, când au venit legionarii, strămoaşele noastre n-au avut altă treabă decât să umble pe sub gardurile castrelor cerșind cuvinte, inclusiv pentru cămaşa lor. DEX-ul afirmă că legionarii le-au dat linea, care, printr-o minune lingvistică, s-a transformat în ie.
Când mă uit la picioarele ţărăncii îmbrăcate în etimologiile „specialiştilor” de la Academie, mă copleşeşte mila pentru biata femeie. Pentru ciorapi[5] a aşteptat turcii ca să le dea un nume. Iar pentru colţuni închipuiţi-vă că s-a dus tocmai în Grecia. La limba neogreacă. Dar când, cu ce mijloc de transport şi în ce regiune a Greciei au mers strămoaşele noastre după numele unor simple obiecte de îmbrăcat pe picioare, specialiştii în confecţionat etimologii tac mâlc.
Cu opincile şi nojiţele le-a fost mai uşor. Au tras o fugă la bulgari.
Pentru brâu[6] au făcut o drumeţie lingvistică în Albania. Conform răsfoitorilor de dicţionare, alte popoare importau mirodenii, mătase, cafea. Noi importam cuvinte.
Să nu uităm de traistă[7]. Geanta tradiţională de lână ţesută la stative. Strămoaşele noastre o purtau pe umăr din străvechime. Dar numele ei, aţi ghicit, l-au împrumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Când, cum, în ce împrejurări? Ce întrebări dacomanice? Răsfoitorii de dicţionare trebuie crezuţi pe cuvânt. Altfel se supără şi te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.
Acum uitați-vă la țăranul român. N-are în costumul tradițional niciun cuvânt de la geto-daci.
NOTA MEA (Daniel Roxin): Este incredibil! Până și OPINCA ROMÂNEASCĂ, aia pe care o puteți vedea pe Columna lui Traian, purtată de strămoșii noștri încă de acum 2.000 de ani, cică e împrumut din BULGARĂ, de la migratorii care au venit după veacuri de la războaiele dintre Decebal și Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!
Sumanul[8], paltonul dacic din lână bătută la piuă, gluga[9], opincile, nojițele au nume bulgărești. Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar dacă ar putea vorbi, această haină dacică ar spune că originea numelui său vine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană -koug’, care însemna ,,coajă”, ,,înveliș”. O piele uscată, ca o coajă, ce învelea trupurile dacilor când bătea crivățul de nord. Dovada: acest radical există în mai multe limbi indo-europene. Știu că lingviștilor oficiali le tremură barba, când un Mihai Vinereanu sau alți cercetători de bună credință fac paralele între limba română și limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie științifică. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului că, răsfoind dicționarele vecinilor, obții acest tablou monstruos: costum național românesc cu numele pieselor exclusiv de împrumut?!
Pălăria, fiindcă nu au găsit-o nicăieri, au dat-o cu ,,et. nec.”
Dar culmea cinismului e că autorii DEX-ului nu se sinchisesc să spună despre cioareci, pantalonii dacici strânși pe picior, că au ,,etimologie necunoscută”. Am observat că susținătorii romanizării au frică de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, găsirea unor echivalente în limbile indoeuropene vechi nu sunt în favoarea romanizării. De aceea în DEX nu veți găsi nici principii ferme, nici metodă, nici criterii științifice. Totul este arbitrar. De aici și masa compactă de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine când ne uităm la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvântul ,,cioareci”. Cihac îl considera împrumutat din maghiarul szövelèk ,,țesătură”. Șăineanu îl lua din turcă, čarek ,,cisme orientale”. Capidan din aromână, cioară ,,șireturi pentru picioare”. Observați intenționata încâlceală. Dacă ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac și alți etimologi serioși de pe alte meridiane, ar fi dat de (s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adăugat, în limba veche traco-dacă, sufixul –iko-s, obținându-se keuriko-s. În traco-dacă se zicea k’uriko-s. În străromână ciorecu. Iar în română cioarec(i). Prin geto-daci, cuvântul a ajuns la noi. Metoda urmată de Vinereanu se cheamă comparativ istorică. Și ea chiar îl duce pe cercetător la originea cuvintelor. Spre deosebire de răsfoitorii de dicționare, care vor să ne convingă că cuvintele nu evoluează în decursul a mii de ani, ci sar pârleazul, ca niște găini, de la un vecin la altul. Dar mai ales că au sărit pârleazul de la toți vecinii în limba noastră. Asta te face să pui la îndoială corectitudinea celor de la DEX.
Până și unealta principală de muncă a țăranului român are denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavi toporul[12], de la maghiari barda[13], de la turci baltagul[14].
Nici pleata[15] nici chica[16] nu-i a lui. Și pe acestea le-a împrumutat de la slavi.
Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parcă-l aud întrebând pe un cititor inimos.
Firește că nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slavă.
Dar măcar sufletul[18] îi al lui?
Ce întrebare dacomanică! Firește, că nu. Conform DEX-ului l-a luat din latină. De la un suflitus cu asterisc, adică el nu există în limba latină, dar răsfoitorii de dicționare presupun că ar fi existat. De ce? Ca să provină din el românescul suflet, pe care ei nu l-au găsit nicăieri.
Dar măcar capul, creierul, mintea, a munci, a gândi sunt ale lui?
Nu, nici vorbă. Capul, mintea și creierul i le-au dat legionarii. Iar a munci și a gândi l-au învățat maghiarii.
Citind etimologiile DEX-ului, ai senzația că te afli în lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neagă totul. Cu un cinism și o lipsă de logică demnă de un balamuc, românului i se neagă adevărata identitate. Are în vocabular cuvinte de la toți vecinii și străinii. Numai de la strămoșii săi reali, geto-dacii, nici unul. Îți vine greu să crezi în profesionismul celor ce au alcătuit un asemenea ,,instrument științific”.
Întrebarea este: ,,Cui folosește el?”
Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Brânză Mihăileanu! Simplul bun simț este suficient pentru a ne da seama că DEX-ul este o catastrofă științifică, un instrument de menținere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastră, cu rădăcini clare în spațiul geto-dac (costumul popular românesc seamănă bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu tradiții care se pierd în negura timpului, să nu poată păstra nici măcar o denumire geto-dacă din costumul pe care îl poartă de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede așa ceva? În concluzie, putem spune că dicționarul Explicativ al Limbii Române este o mizerie iar faptul că Academia Română îl girează este foarte grav. Ar fi interesant să se facă o cercetare pentru a vedea câți dintre autorii DEX-ului, în ultimul secol și jumătate, au fost români. Din informațiile mele, majoritatea au fost de altă etnie…
Oameni buni, acest articol trebuie să circule, trebuie răspândit pentru ca toți românii să înțeleagă minciuna în care trăiesc. Dați-i Share, trimiteți-l pe e-mail, publicați-l pe blogurile voastre. Măcar atât!!!
În zilele următoare vă așteaptă două noi articole scrise de aceeași autoare, articole care dinamitează cu inteligență și umor așa-numitul Dicționar Explicativ al Limbii Române…
Daniel Roxin
[1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.
[2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.
[3] Din radicalul proto-indo-european lino, care definește inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.
[4] Din radicalul proto-indo-european al- ,,a crește”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.
[5] Origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.
[6] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.
[7] Origine dacică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 843.
[8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.
[9] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.
[10] Din radicalul proto-indo-european keug’-, koug’– ,,coajă”, înveliș”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 253.
[11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.
[12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.
[13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.
[14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.
[15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.
[16] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.
[17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.
[18] Din radicalul proto-indo-european bhel-, bhle- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.
- costumul popular romanesc, cuvinte de la daci, dacia, dacii, daniel roxin, dex, fasul din dex, getii, imprumuturi lingvistice, Iulia Branza Mihaileanu, limba dacilor, port popular, romanizarea, slavizarea limbii romane, teoria romanizarii
Articole recente
Mai multe din aceasta categorie
59 thoughts on “URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX: Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!”
Leave a Reply
Cunoaste Lumea
Tricouri cu motive dacice
Revista ISTORIE INEDITĂ
POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR – Vol II
CREDINȚE MAGICE GETO-DACICE
Editura Geto Dacii
Ne Sustin
Eu cred ca problema e pusa greasit, daca ne uitam astazi la cuvintele folosite de noi pentru a desemna vestimentatia putem observa ca spunea: geaca si nu suman, hanorac si nu flanela, tenesi si nu opinci, pantaloni si nu cioareci etc. deci in opinia mea civintele care desemneaza vestimentatia se imprumuta foarte usor, studiul de mai sus e unul regional, pentru zona moldovei, daca se mergea in ardeal am fi avut zeci de exemple de cuvinte din germana. Eu m-am uitat in dex la trei cuvinte care mi se par relevante: a coase, a tese si a imbraca, toate au etimologie latina.
Foarte corect! Nu e nevoie deacat sa gandesti. Nu spun ca DEX-ul e neaparat corect, dar logica lipseste cu desavarsire din cele scrise de autor. E chiar distractiv sa vezi cum prin minciuna, pardon, omiterea adevarului evident, incerca sa se combata ceea ce tot ei numesc minciuna.
Lipseste logica din articolul acesta? De pe ce planeta ai cazut aici? Ai iesit din vreun roman de-al lui Kafka? Transmite-i salutari lui Franz!…
O insiruire de idei, doar pentru ca au cursivitate nu inseamna ca au si logica. Cum foarte bine a subliniat si alex, a folosi un termen nu inseamna ca obiectul pe care il desemneaza nu exista inainte de a imprumuta acel termen. Este evident ca exiatau opinci de pe vremea dacilor, dar asta nu exclude ca in limba noastra, la un moment dat, s-a imprumutat un alt termen pentru acest articol. Si alex mai sus exemplifica cu alte cateva articole vestimentare. Lipsa de logica este evidenta, pentru cineva cu capacitate de gandire logica si obiectiva. Lipsa de obiectivitate este in aproape orice este scris pe acest site, dar sa spunem ca e din cauza pasiunii laudabile pentru sustinerea ideilor si nu a rautate voita. Dar cercetarea daca pleaca de la premise gresite, de dragul de a sustine o idee, e foarte periculos. Iar daca cuvantul opinca vine sau nu de la bulgari nici nu confirma teoria dumneavoastra, nici nu infirma. Ci doar arunca gaz pe foc celor patimasi care refuza sa gandeasca pana la capat.
Las-o mai moale cu logica, dragă fane al DEX-ului.
Tu însuţi spui vorbe goale şi lipsite de argumente.
Dacă ai avea cu adevărat simţul logicii, ai vedea lipsa de logică din DEX.
Logica lipseşte cu desăvârşire din DEX!
Iar ţăranca este foarte distractivă purtând pe ea etimologiile trase de păr de autorii DEX-ului.
E un adevăr atât de clar, că doar orbii cu ochi nu-l văd.
.
@Ion Nu sunt fan al DEX-lui, si nici nu am sustinut ca DEX-ul are logica sau e neaparat corect. Spun doar ca, articolul in sine nu demonstreaza nimic. Cum am subliniat nici nu infirma nici nu confirma nimic. Doar arunca gaz pe foc pentru cei care refuza sa priveasca obiectiv problema. Reiau exemplul dat de Alex mai sus. De ce astazi noi folosim “geaca” si nu suman? Toti care posteaza aici sunteti experti in lingvistica. As vrea o explicatie logica de ce asta e OK, ca nu mai folosim suman, dar opinca nu are cum sa fie imprumutat la un moment dat. Nu am ce argumenta, nu imi exprim vreo teoreie care trebuie argumentata, ci atrag atentia asupra unui demers lipsit de logica, care nu demonstreaza nimic.
Prietene nu spui nimic aici,ai doar o parere care nu-i neaparat buna.
Pe Ianga geaca avem hanorac,pardesiu,paIton,veston si io mai stiu cate neoIogisme.
Asta nu inseamna ca suman,sarica,caput,cojoc,gIuga ciobaneasca(pun pariu ca n-ai habar ce inseamna desi s-a purtat si de catre tarani pana nu demuIt,acum doar ciobanii o mai poarta si vad ca-n zona SibiuIui ii mai spune si Capuţă lungă cu chiotori)
nu or sa mearga mai departe,din contra atata timp cat vor fi foIosite vor fi rostite pe numeIe Ior romanesc.
Dar poate ti-e prea greu sa inteIegi Iegatura dintre IucruI aceIa(suman,haina in cazu asta) si cuvantu care ii este reprezentativ.
http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?tit=Gluga-ciobaneasca–Caputa-lunga-cu-chiotori&k=C6A0C4B45D6D443EA85112968E5450FE
Ai doar un feI de-a inteIege IucruriIe,nu inseamna ca-i si bun.
Ca sa-ti fie mai usor o sa-ti dau un exempIu,ciobanu nu o sa spuna Ia gIuga paIton niciodata.
Nu te mai obosi ca nu are rost,daca vrei doar sa tragi pareri pripite,sau sa aperi Dex-u cu pieptu-ti mare si Iat s-ar putea sa devi martir pe degeaba.
La noi în sat se spunea: ,,Penru o babă surdă, popa nu bate clopotele de două ori”.
Uită-te la toate emisiunile lui Dan Roxin şi ai să înţelegi.
Iar dacă nu înţelegi, las-o baltă
Din postarea ta se vede clar că urmăreşti denigrarea articolului şi nu răspunsul la întrebarea ta de doi bani.
Explicaţie: azi spiunem geacă pt că am importat cuvîntul odată cu obiectul, în sec 20.Opinca exista cu multe secole înainte să apară slavii, deci nici opinca şi nici numele ei nu au fost luate de la slavi.
În regulă. Cum facem atunci cu dezvăluirea recentă din arhivele Vaticanului conform căreia limba latină se trage din geto-dacă? Înseamnă că tot ce este dat ca având etimologie latină este de origine geto-dacă… Articolul este aici dar similare au fost publicate pe multe site-uri : http://www.ziarulring.ro/life_inedit/biblioteca-vaticanului-ocheaz-dacii-au-fost-strmoii-romanilor
Citeam pe undeva ca in “razboaiele” dintre biserica ortodoxa si cea catolica sa ajuns la stadiul de a anatemiza cuvantul “dac” si derivate ale acestuia. De atunci pana acum au trecut cam 1000 ani! Asadar chiar daca la scrierea DEX-ului ar fi participat vre-un om care se crede dac, de unde ar putea el sa adune materialele necesare pentru a schimba provenienta .. catorva cuvinte ?
Cio rap si cio areci fara suparare dar se vede ca se aseamana,deci ciorap nu vine din turca si are aceiasi radacina cu cioarecii.
Cioareci poate sa vina si din picioare reci
pi’ cioare -reci cioa-reci si prin derivare poate avem si ciorapi.trebuie sa incaIzesti cu ceva picioareIe ca sa nu fie reci.
Daca ne uitam Ia IitereIe care aIcatuiesc cuvantu ciorapi vedem ca sunt aceIeasi ca si in picior,in afara de Iitera -a-.
cior-a-pi picior.
Topor credca se trage din onomatopea -top- -top- -top- ,de pe vremea cand s-a facut primu topor din piatra,nu prea taia bine Iemnu si cam suna cand iI izbea de Iemn,deci pana Ia urma se prea poate sa fie cuvant bastinas.
Nasture credca se trage de Ia os,primii nasturi credca au fost din os,nosture si poate prin rotacizare a devenit nasture.
Călțuni – cald țâni la picioare + rotacizarea care se produce in timp pentru a da forma unui cuvant,ca sa nu se reproduca doua cuvinte,lucru ce ar fi anevoios.
PăIărie – scoti I-u si ai păr,iti acoperă păru.
Si daca ne Iegam de acoperă – acoperim păru – aco-peră (păr).Acoperi – aco peri (perii) acoperi perii de pe tine ca ti-e frig.
Traistă- stai sa ne inteIegem,asta-i o tașcă unde ai merindeIe pentru trai,cari ceva de mancare ca sa poti manca si sa traiesti.
Trai- traistă
Trai, a trăi vine din sIava,traista vine din aIbaneza….parca nu se cumpene,desi cuvinteIe imi par sa aibe o Iegatura fireasca intre eIe,care nu se regaseste nici in sIava nici in aIbaneza,doar in română.
As mai putea adauga muIte,cum ar fi cuvantu mintenas-adica numai decat, care dex-u spune ca vine din maghiara (menten),dar iI regasim si in franceza (maintenant),sau voință care dex-u spune ca vine din cuvantu -voie- care are etimoIogie sIava-voIja desi in itaIiana iI regasim ca volontà , vointa – voIonta ai in fiecare cuvant IitereIe v,o,n,t,a .deci nu stiu daca se trage din sIava,poate nici din Iatina.
Din cuvantu asta se trag si aIteIe – vointa- voie- voios- voiosie .
Voiosie – joie in franceza ,in dex ne spune ca se trage pe fiIiera cuvantuIui voie cu etimoIogie sIava.
Si ar mai fi muIte cuvinte,cuvinte regasite in Iimba WaIona care dupa dex ( in romana) au etimoIogie croata si sarba,de unde si pana unde un diaIect aI Iimbii franceze are cuvinte preIuate din Iimbi sIave numa mai marii Dex-uIui o stiu.
Cred ca Iimba noastra-i de sine statatoare,nu vine de niciunde si s-a format din timpuri vechi, prin cuvinte rotacizate si prin derivare.
Ciorap, cizmă, cioban, ciorbă, chiftea, chior, tavan, dușman, havuz, para, etc. sunt cuvinte de origine turcă. Dar așa este când ne dăm cu părerea fără să știm despre ce vorbim!
FeIix Moga ,te rog sa ne spui si noua macar pentru ciorap si cioban de unde poti fi tu sigur de etimoIogia din dex?ai fost tu acoIo?
Pentru ciorap am scris mai sus,desi nu pot emite pretentii ca e cum spun io,ce pot sa spun e ca se aseamana foarte muIt si poate e vreo Iegatura.
Pentru cioban ii discutabiI :
Cioban,as zice ca se poate imparti asa cum se aude cio-ban – poate cio vine de la un oi inversat si ban – cu intelesul de ban(stapan,conducator) ban la oi.
mai avem si ciopor de oi tot cu ”cio”-desi in dex spune ca se trage din limba măgară ,nu-mi prea vine sa cred pentru ca se mai gaseste si in bulgara si sarba,iar dupa cum bine stim toate neamurile astea venite pe cal au fost mari crescatori de oi…….
Mai ar fi si ” coebanum” un fel de caș pomenit intr-un izvor istoric latin.
https://books.google.ro/books?id=tuor2vcVtiQC&pg=PA120&lpg=PA120&dq=coebanum&source=bl&ots=GLD8JyQfoU&sig=mw4Ypc3CuM-u3isP3Hqlegepngs&hl=fr&sa=X&ei=Uen5VJCIB8zbU5zjgsgG&ved=0CDYQ6AEwAg#v=onepage&q=coebanum&f=false
izvor istoric ramas de la Pliniu cel Batran care spune in Naturalis Historiae :
”Coebanum caseum ce se aduce din liguria la Roma,provine din ovium maxime lactis”
Am redat cum e scris in cartea lui Andrei Pandrea – Etimologice –
Dar cei ca tine stiu mai bine…
turcii au ajuns relativ tarziu in zona (Asia Mica) . sedentarizandu se au preluat masiv elemente de vocabular, scrierea….etc de la popoarele invecinate sau peste care s au suprapus. Unele dintre aceste popoare erau chiar indo europene. e interesant faptul ca multe cuvinte au intrat in lb turca pe filiera venetiana.
sunt cuvinte care provin clar din limba turca (gastronomie cu precadere), insa cioban improbabil.
havuz si multe altele sunt clar arabo persiane.
la sosire turcii erau net inferiori d p d v cultural oricarei natii din zona.
Felix Moga, nu recita din DEX, că râd turcii de tine.
aici multe cuvinte ar fi putut fi preluate din franceza n sarba, croata, maghiara, etc… iar apoi la noi din respectivele…
ce este clar… incetul cu incetul cu incetul se vrea a sterge sau a fi uitata istoria dacilor, neamului nostru…
Time, mulţumesc mult. Eu am observat că e o rădăcină CIOR în cioară, ciorap, ciareci, ciorovăială, ciortan,ciorbă dar la PI..CIOR nu m-am gîndit. Ai observat foarte bine!
Ar trebui batuta moneda pe asimiIarea bastinasiIor vIahi de catre unguri,buIgari,sarbi,greci,croati,sIoveni,sIovaci,ucrainieni si chiar de catre bizantini de unde au preIuat si turcii cuvinte.
E firesc pana Ia urma ca fiecare dintre vecini sa fi preIuat cuvinte de Ia vIahi(romani),azi daca Ie regasim in Iimba Ior nu inseamna ca nu-s cuvinte romanesti.
Ciudat e ca avem Picior -petiolus din Iatina dar nu avem ceIeIaIte cuvinte ciorapi,cioareci care dupa mine au o Iegatura cu cuvantu picior.sandaua romana nu foIosea nici ciorapi nici cioareci.
da v a ajunge DEX-ul la gunoi, cu siguranta asa se v a intimpla, intre timp multumim frumos celor inteligenti care studiaza si isi pun intrebari ,multumim celor tot mai multi care vor ajunga adevarul istoric la lumina!
Se pare ca noi romanii ori am fost muti ori am umblat in pieile goale daca pana la venirea popoarelor migratoare n-am avut denumiri pt hainele cu care ne imbracam… “noroc” mare cu popoarele migratoare care ne-au adus cuvinte pt pastorit, agricultura si imbracaminte. E logic pentru academicieni?
Majoritatea academicienilor , dragà Aura, sint alogeni nenorociti, convertiti la diferite loje masonice, khazare , si au avut ca obiectiv, distrugerea identitàtii romànilor, sub diferite forme!!! Una dintre aceste forme, este si falsificarea adevàrului istoric , prin negarea cu vehementà a limbii geto-dacilor, trecind-o in rindul limbilor moarte !!!!! Fabulos, nu????
Nimeni de aici nu a pus punctul pe “i” mai bine ca Mihai Sipos… nota 10.
Unde putem vedea si noi sursa?
Cumparati un DEX si Dictionarul lui Vineareanu si veti avea sursele, pentru studiu si comparatie!
Conform DEX, strămoşii au aşteptat cuminţi să se termine războaiele dacice şi să le vină din sud învăţătură despre ac, aţă, fir, a coase, nod, alb, roşu, negru, asta, aia, apă, izvor, ploaie, blid, foc, cuptor, fântână, lemn, uşă, nisip, piatră, munte, oaie, pui, urs, fugă, lup, brad. Parcă ceva nu se potriveşte, e vorba de cuvinte de folosinţă zilnică, apar şi în colinde, zicători vechi, în nume de cetăţi, localităţi. Nu au cum să fie împrumutate de la alţii.
Difuzarea unor articole sau a unor studii nu rezolva practic nimic. Solutia este sa retraga DEX-ul si sa corecteze erorile, in caz contrar urmand fie actionati in justitie sa raspunda potrivit Codului de Procedura Penala. Ce se intampla in jurul DEX-ului nu are nimic de -aface cu stiinta si cercetarea.
cam la fel stau lucrurile și cu urbanul, nu doar cu ruralul! măria-sa DEX-ul ne învață că ungurii de stepă, care nu se născuseră ca neam pe vremea când dacii construiau cetăți, au dat numele substantivului “oraș” din limba română, chipurile o deformare de la “varos”, care de fapt poate fi el un împrumut de la daco-romani!…tot același stră-luminat DEX ne încunoștiințează că “pământ” vine de la latinescul “pavimentum”, care de fapt acoperă pământul, nu-l evidențiază! se pare că Murphy va rămâne la noi mult timp valabil, cel puțin printr-o afirmație: “competența e invers proporțională cu locul până la care te poți cățăra în societate”!…
Bunda din maghiara?poate de la secui de umde au imprutat ungurii limba dar bunda se spune in moldova nu in ardeal unde se spune ceptar.palarie la noo in atdeal i se spune clop.parerea mea e ca ar trebui sa se lucreze mai mult la etimologie si sa se tina cont de zone
CLOP,vine de la maghiarul KALAP. BUNDA este în maghiară.Iar limba secuiască este identic cu
cea maghiara desigur cu anumite regionalisme specifice secuilor. În Moldova se spune BUNDA acolo unde trăiesc CEANGĂII adică secuii care sau stabilit acolo când austriecii i-au gonit din Ţinutul Secuiesc.Dacă învăţaţi un pic de istorie totul vi se va părea mai uşor.
Laszlo, faci etimologii trase de păr.
Ori te-ai îmbolnăvit şi tu de boala râioasă a DEX-ului?
Împotrivindu-se tendințelor de maghiarizare, Roth afirma în 1842 că în Ardeal nu e nevoie să declarăm „o limbă a țării”, căci „o limbă avem deja”: „Nu e nici germana, dar nici maghiara, ci româna”. Acest militantism i-a atras o ură de moarte din partea oficialităților maghiare, care l-au condamnat la moarte și executat în 1849 la Cluj
Trebuie cautat mai muIt despre omuIetu asta,in primu rand pentru ca a devenit martir intr-un feI pentru Iimba romana(desi nu era Iimba Iui ).
se bagă și maghiarul repede. Băi când voi încă nu erați hotărâți dacă să plecați sau nu din munții ural, dacii deja purtau războaie cu adversari de temut, de întemeierea de cetăți nici nu mai vorbim !
CIopu-i cIop si paIaria-i paIarie.Diferenta e ca doar intr-o parte a ArdeaIuIui se foIoseste cIopuI (si in Maramures)in rest cum ziceam si in ArdeaI a fost si cIop si paIarie.
Mai avem si caciuIa,cusma,basca si or mai fi.
Fiecare are forma si utiIitatea ei.
PaIaria de paie te apara de soare,dar nu-ti da caIdura pe timpu iernii si Ia asta ii spune paIarie peste tot,pe cand cIopu e mai mic si e specific maramuresuIui si am mai vazut si prin Apuseni un feI de cIop(nu stiu cum ii spun ei pe acoIo).
.
Codrenii mai poarta un feI de paIarie mai mare din paie ,dar nu cred ca-i zice cIop.
POATE EI AU LUAT ACESTE NUME DE LA NOI,TREBUE VERIFICAT ,MAI APROFUND,
Cunostinte serioase in domeniu nu am dar citind articolul m-am enervat foarte rau ( pe cei care au avut nesimtirea sa …efectueze cele doua desene) incat vreu sa spun si eu ceva. De ce oare nu se poate ca albanezii sa fi luat ei traista de la noi, bulgarii sa ia sumanul s.a.m.d. Cred ca intelegeti ce vreau sa spun. Un motiv sa putem accepta asta este chiar existenta acelor cuvinte cu etimologie …necunoscuta. Pai daca pe celelalte le-am luat de undeva de unde si cum au aparut astea? Evident ca modalitatea gasita de a explica provenienta acelor cuvinte este gresita, sau cum sa spun operatiunea este ilogica. Sigur ca asemanarea se datoreaza influentelor, amestecarilor de populatii (si deci de cuvinte ) petrecute odata cu migratiile si dupa asa incat interpretarea etimologiilor ca venind din zona indio-europeana dar si traco -ilirica sau pre latina este mult mai logica. Daca hunii au trecut peste noi si s-au asezat in Panonia devenind mult mai incoace unguri sigur ca au lasat si la noi niste cuvinte si pe urma le-au folosit si mai tarziu devenind unguri asa ca ele seamana. Cum dracu’ sa le luam de la unguri . Eu stiu ca statul lor s-a format la anul 1000 iar al nostru (asa cum il percepem acum) ceva mai tarziu dar ce, cand treceau hunii, slavii sau ceilalti pe aici localnicii erau muti ( sau nu poate nu se …descoperise vorbirea? ). Siktir de unde vine?
Nu pe desenatoare ar trebui sa va enervati (care este si autoarea articolului) pt ca desenele au fost facute tocmai ca sa ne arate cat de mare este minciuna… Sa va enervati pe autrii DEX-ului, cei care o intretin!
Am revenit intelegand acest detaliu si incerc sa repar . Cu stima.
siktir e o injuratura turca.
Scuze, scuze, scuzeeeeeee. In graba ( citeste enervarea) mare n-am inteles ca desenul este doar sustinerea articolului. Sigur ca nu pe autoarea acestei atentionari m-am enervat ci pe autorii DEX-ului. Pentru autoarea articolului am multa consideratie!
Foarte uşor s-ar putea lămurii cu un dicţionar DAC-ROMÂN.Dar după cunoştinţele mele aşa ceva nu există.Nici măcar alfabetul dac şi scrierea dacă nu este consemnat undeva.Atunci…de unde trageţi concluzia că sar trage din dacă?
Laszlo, ţi s-a dat mură-n gură (zicere geto-dacă).
Şi dacă te-ai uitat la articol ca mâţa-n calendar (altă expresie geto-dacă), este mai bine să te duci la plimbare.
Ideia era ca dacii n-au avut un vocabular decât peste 500 sau 1000 de ani de la anul 1 DC când au venit hoardele migratoare si s-a rezolvat problema. Au construit ditamai orasele si le-au numit orase când au venit hunii. Dar de unde acest cuvânt in vocabularul unui trib ? Dacii beau vin din cupe de aur….si mâncau friptura ca aveau de unde…. hunii mâncau carne de cal macerata sub saua calului…..adica sub fundul calaretului.
Nu se vede aberatia???
pai, tocmai din faptul ca limba daca “nu exista”, de-acolo se vede ca noi le vorbim limba, toti sinteti la fel de grei de cap?
Aceste lucruri trebuie indreptate! Minciuni cu care sunt inselati tinerii si populatia in general!
Teoria ciocoiasca niciodata crezuta de popor, avem o romanizare!
AVE!
Manipulare de cea mai inalta clasa! Felicitari!
Pornind cu marea minciuna din titlu:
“toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!”
Cu accent pe cuvantul “luate”.
De unde mama lui peste ati dedus voi ca aceste cuvinte sunt “luate” de la cineva. DEX-ul nu spune nicaieri asa ceva. Aaaaa! V-ati gandit ca pornind de la abrevieriele “cf. alb.” sau “cf. lat.” sau allte “cf. …” lumea nu va verifica ce inseamna aceste abrevieri. Stimati prieteni, abrevierea cf. nu se refera la provenienta unui cuvant ci , tot conform DEX, inseamna “confer” si se refera la o apropiere, trimitere sau comparatie cu cuvinte din alte limbi. De altfel, daca veti studia atent nu veti gasi nicio abreviere de tip “cf. dac” ceea ce dupa autorii acestui articol ar insemna ca in limba romana nu sunt cuvinte de provenienta daca dar in realitate inseamna ca limba romana este preluatoare aproape in intregime a fondului dac si ca atare nu poate fi comparata cu ea insasi. Evolutiile ulterioare, foarte bogate de altfel, sunt altceva.
Va dau un exemplu care va lamuri deplin rostul abrevierii “cf.”. Cuvantul “get” – “Nume dat de greci dacilor” din fr. Dupa interpretarea autorilor ar insemna ca acest cuvant provine din limba franceza ceea ce e clar o mare tampenie nu ca este un cuvant care se regaseste si in limba franceza.
Da’ cine vrea sa auda balarii abia asteapta balarii.
Adriane, vezi că baţi câmpii cu aces ,,cf.”.
Se vede că ai citit DEX-ul cu ochii închişi.
Mai citeşte încă o dată articolul şi pune un elev de clasa a IV-a să-ţi explice acolo unde nu înţelegi.
Nu trebuie pierdut din vedere ca pe teritoriile din care apar preluate denumirile diferitelor piese de port popular, a trait anterior popoarelor actuale, o populatie vorbind aceeasi limba cu cea din spatiul carpato-…., motiv pentru care problema se pune invers, pe sleau : aceste limbi au preluat cuvintele respective,pe care lb. romana le-a pastrat, neexistand motive pentru o lunga perioada de timp, din lipsa unor noi vestimentatii curente, de a le schimba.
ciorap are legătură cu scarpă(pantof) și goticul(geticul) skaudaraip cureaua încălțămintelor
alt cuvânt legat de haine este șuba în gotică(getică) este saban înseamnă material de in
Sa-i explice cineva autorului ca DEX-ul nu se bazeaza pe banuieli si pe columna lui Traian ci pe studii lingvistice. iar daca el cunoaste termenii din limba daca pentru opinci, catrinta sau ce vrea el sa ii impartaseaca cu noi. Nu de alta dar poate bulgarii, latinii, ungurii sau altii au imprumutat respectivii termeni de la noi.
Reiau intrebarea, cunoaste cineva termenii in limba daca(daca a existat o limba daca unitara de la Mangalia la Sighet) pentru respectivele piese de imbracaminte? daca nu, ura si la gara! (fr. gare)
Gabriel a gândi, gând, pe gânduri este în biblia gotă(getă) agands, agandans estea fi temător de ceva, îngândurat minte la fel în biblia gotă(getă) este gaminthi iată gând,minte sunt cuvintele strămoșilor geți
POPOARELE MIGRATOARE NU AU AVUT PORT NATIONAL, FOLCLOR SI OLARIT.
TOATE ACESTEA SI LE-AU FORMAT DUPA ASTABILIRE PE UN TERIRORIU CERT SI AU IMPRUMUTAT DE LA VECINI.
Din DEX online : Adăugați ițari pentru care nu se dă o proveniență și ilic care ar proveni din turcă
Dex-ul e scris de evreii satanisti talmud-ieni, cu scopul exterminarii istoriei, culturii, si identitatii poporului nostru.
Conform aceluiasi scop/plan criminal evreiesc, Romania e exterminata multilateral din 1989 incoace, iar poporul roman e saracit premeditat ca sa fie exterminat si/sau exilat din Romania, sluga la satanistii evrei bogati din alte tari, ca saranistii interlopi evrei sa ne jefuiasca si sa ne distruga tara mai bine si mai usor, fara interferenta noastra.
Aparte de asta, referitor la latina, la slavi si albanezi, ambii (incl. limba latina) apartine de rasa si limba dacilor.
Alanii, Antes, si alte grupuri dacice, sunt cei din care slavii se trag.
Ungurii insa sunt invadatori primitivi, sadisti si salbatici asiatici, o ciulama de pirati paleozoici de uscat, compusi din mai multe popoare lenese si talharesti (care nu creeaza niciodata nimic, ci numai jefuiesc ce creeaza altii), ca hunii, magyarii, ugrii (sub Finlanda), tiganii, mongolii, turcii etc.., toti nomazi, fara o identitate teritoriala clara si unica, de-aia si frustrarea aproape maniacala a ungurilor de azi de a isi inventa o origine aici in Dacia, in campia panonica si transilvania, stiind ca daca nu reusesc asta, vor fi considerati si de altii dar si de generatiile lor viitoare ca o natie a nimanui, dezradacinata de peste tot, fara origine unica teritoriala, fara cultura si identitate unica proprie, si pana si limba li-e venetica, dovedita international dar si de lingvistii unguri ca “o limba asiatica, ne-europeeana”.
Despre evrei si cum ucid ei lumea de 3500 de ani deja, vedeti in episodul 7 al istoriei lumii:
Noi, Arianii-Daci, Partea a VII – APOCALIPSA (prima jumatate), 1080p Full HD:
https://youtu.be/DHY_ex45Djo
Noi, Arianii-Daci, Partea a VII – APOCALIPSA (a doua jumatate), 1080p Full HD:
https://youtu.be/4uYV1kVP0Ig
Noi, Aryanii-Daci, partea VII, APOCALIPSA (Epilog 1/2), Full-HD 1080P:
https://youtu.be/TBBbAT0-B5E
Noi, Aryanii-Daci, partea VII, APOCALIPSA (Epilog 2/2), Full-HD 1080P:
https://www.youtube.com/watch?v=lJkZWxSEhEQ&feature=youtu.be
dinu, ti-ai ratacit mintile când spui ca slavii se trag din Daci.
Si nu poate fi vazut ca rezultat al convietuirii alaturi de aceste popoare? La urma urmei si forma statala medieval voievodat, a fost preluata de la slavi! Pentru acestia era o formatiune prestatala cu rol predominant military. Romanii au preluat forma prestatala si au trasformat-o in stat in care conducatorul era commandant militar suprem – voievod, si stapan – domn.