22 thoughts on “Uimitor: O variantă a DRACONULUI DACIC apare purtată în luptă și de legendarul rege ARTHUR și de nu mai puțin legendarul magician MERLIN. Foto și linkuri către surse britanice:”

1. Augustin Dragoste February 5, 2015 at 16:09

   Foarte, foarte interesant! Deci povestea cu Sfîntul Gheorghe omorînd balaurul ar fi de origine catolică și a fost adoptată și de ortodocși, în cele din urmă. Balaurul ar fi reprezentarea vechiului simbol al Draconului dacic, adoptat în multe părți ale Europei, care trebuia stîrpit, pentru că reprezenta o credință a daco-geților (goților) și ulterior a…ortodocșilor! Și atunci a fost inventată povestea cu omorîrea balaurului (cca 1200), iar mai tîrziu (1400) a fost întemeiat de Papa ordinul dragonului. În care se vroia înscrierea cît mai multor conducători ai ortodocșilor, tată lui Vlad Țepeș fiind unul din aceștia.
   [Apropo de culori: roșu galben și albastru sînt culori de bază sau primare, pentru că celelalte culori (verde, portocaliu, violet etc.) se pot obține din amestecul culorilor primare. Culorile primare nu se pot obține din amestecuri de culori, se obțin din pigmenți.]

   Reply ↓
2. Eugen February 5, 2015 at 20:48

   englezii nu au preluat simbolul dacic dintr-un singur motiv, la ei exista legende despre dragon si ordinul dragonilor inainte de cucerirea romana. Intamplator sau nu simbolul dragonilor seamana izbitor de mult cu lupul dacic. Dar sa nu exageram ….

   Reply ↓
   1. Voicu April 4, 2015 at 23:42

      da, dragonul exista, pentru ca triburile initiale care locuiau atunci in Anglia aveau denumiri “ciudate”. Unul din triburi se numea “deceangli”. Ciudat, nu? Ne adduce aminte de Deceneu, nu?

      Reply ↓
3. Time February 5, 2015 at 23:09

   Tatãl nostru în dialectul celtic din Provincia Wales (Vatraca – 17 A) din Anglia, publicatã de istoricul
   englez Chamberlayn la 1715:

   «Poerinthele nostru cela ce esti en cheri / Svintzasca-se numele Teu / Vie emperetzia Ta / Facoesa voe Ta en tzer asasi pre poement / Poene noastre datorii le noastre cum si noi se loesoem datornicilor nostri. / Si nu dutze pre noi la ispitire / Tze ne mentuieste pre noi de vileanii. Amin»

   De mentionat cã istoricul ungur Samuil Kölescri, la finele secolului al XIX-lea, citind lucrarea istoricului englez, gãseste aceste ,,miraculoase” asemãnãri ale rugãciunii Tatãl Nostru din limba românã si cea celticã, puternic impresionat,
   de asemãnarea dintre cele douã limbi – româna si celtica, trimite o epistolã medicului englez Woodward, comunicându-i ,,nu fãrã sfialã” marea lui descoperire, cã ,,Românii de la Dunãre si Celtii din Wales vorbesc una si aceeasi limbã.. identicã cu cea româneascã de astãzi. »

   Din regiunea Wells,nu stiu cat e de adevarata treaba asta pentru ca prea se aseamana scrierea cu limba noastra,dar cine stie ce urme au lasat ostasii daci dusi in Britania.

   Reply ↓
   1. bur February 8, 2015 at 10:43

      Nici pe departe. E vorba de Tatal Nostru tradus in mai multe limbi, printrec care si valaha – Wallice.

      Reply ↓
      1. addaci Post authorFebruary 8, 2015 at 10:58

         Da, asa este…

         Reply ↓
         1. Time February 8, 2015 at 11:14

            Vorbiti de pagina,sau rugaciunea nr 47(wallice) banuiesc,dar uitati-va si la 77(walachice),acolo arata in limba valaha.Se schimba putin textu in cele doua( dupa ”painea noastra cea de toate zilele).

            Pe ce va bazati cand spuneti ca cea din Wallice e in limba valaha(romana)?e vreo referinta in carte?

            Reply ↓
            1. Time February 8, 2015 at 11:57

               De mentionat cã istoricul ungur Samuil Kölescri, la finele secolului al XIX-lea, citind lucrarea istoricului englez, gãseste aceste ,,miraculoase” asemãnãri ale rugãciunii Tatãl Nostru din limba românã si cea celticã, puternic impresionat,
               de asemãnarea dintre cele douã limbi – româna si celtica, trimite o epistolã medicului englez Woodward, comunicându-i ,,nu fãrã sfialã” marea lui descoperire, cã ,,Românii de la Dunãre si Celtii din Wales vorbesc una si aceeasi limbã.. identicã cu cea româneascã de astãzi. »

               Mai ii si marturia asta
            2. SHOSHONE June 6, 2017 at 02:05

               Terminati cu prostiile ca va rad si curcile. Puneti textul de la Tatal Nostru pe Google si faceti traducerea in limba celtilor sa vedeti ce va da.
4. Time February 6, 2015 at 00:30

   Chester-sau Deva antica,terminatia chester de la orasele si localitatile englzesti se trage din latinescul castru(si sunt foarte multe),la fel in franceza(chastre)si presupun si in restu limbilor romanice.

   O intrebare de bun simt ar fi unde-i castru in romana?in toponimie macar…nimic.a trecut Dunarea odata cu retragerea aureliana,pe semne ca s-au tot dus si ostasi si colonisti.

   Reply ↓
5. Bogdan February 6, 2015 at 00:46

   Intai trebuie lamurit ce simboliza: sarpele primordial, constelatia dragonului care indica nordul pe acea vreme, kundalini sau un sarpe cu pene??? De ce era asa de important? ca oamenii pe vremea aia erau foarte practici si nu foloseau lucruri lipsite de valoare practica. Ce poveste din spate reusea sa-i mobilizeze in lupta?

   Reply ↓
6. Vlad February 6, 2015 at 01:30

   Destul de amuzant, de parca in engleza nu ar fi atatea cuvinte care seamana cu cele din română. E cat se poate de firesc ca in limbi mai noi sa intre cuvinte din limba neamului cel mai vechi si numeros, ăl de care vorbeste bine+merci Herodot.
   Ce mare filosofie…ne mai miram mult, ca ne intra o musca in gura?

   Reply ↓
7. alex February 6, 2015 at 03:36

   Pai, lucrul practic al draco-ului era zgomotul specific pe care îl făcea când era purtat în vânt.

   Reply ↓
   1. bogdan February 6, 2015 at 14:44

      🙂 cam naiva asta cu zgomotul specific. cred ca e mai mult de atat…

      Reply ↓
8. gazpefoc February 6, 2015 at 12:26

   apropo de Tatal nostru in dialectul Wallice, vezi aici documentul original scanat de google:

   http://www.google.com.br/books?id=tLZbAAAAQAAJ&dq=related:BCUL1092934024&lr=&pg=PA209&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false

   Reply ↓
   1. Time February 6, 2015 at 22:21

      Avem o problema aici… poi daca te uiti la restu de limbi si dialecte nu intelegi mai nimic nici din cele latine,dar cand citesti limba din Wallice intelegi tot!

      Care-i treaba cu manuscrisu asta?
      Din cate se pare e tras la xerox in 2009,iar originalu se afla la universitatea din Ghent.

      Ce dialect ii asta domne ca-i una cu limba noastra…

      Reply ↓
   2. C.D. February 8, 2015 at 11:31

      La pagina 47 apare Tatal nostru in Wallice, iar la pagina 77 in Walachice.

      Reply ↓
      1. EU April 29, 2015 at 21:48

         Si tot la pagina 77 avem un alt dialect asemanator cu Valachice … se observa din avion .. ALITER… poate cineva sa ne lamureasca exact ce origini au fiecare …??

         Reply ↓
9. Time February 10, 2015 at 17:46

   Credca o citire a carti poate spune zonele de unde s-au cules rugaciunile si anu.S-ar putea sa avem surprize.

   Reply ↓
10. Adriana February 15, 2015 at 21:36

    Cititi din lucrari de biblioteca avand linkuri: Tatal nostru în dialectul celtic din Wales (Țara Galilor, in galeză Cymru)- Anglia ( Wallica= Wallice= Wales/Wallace ).
    – Dan. Brown – anul 1700 . Rugaciunea din Wallica la pag. 45 din carte:
    https://books.google.ro/books?id=gFRJAAAAcAAJ&printsec=frontcover&hl=ro&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
    – John Chamberlayne la 1715, rugaciunea din Wallice la pag 47 (pag. 209 cf. numerotarii google)
    Poerithele nostru cela ce eşti en cheri
    Svintzascæse numele teu.
    Vie emperetziæ ta,
    Facæsa voe ta, cum en tzer ase şi pre pæmentu.
    Pæne noastre tza sætzioace dæ noaæ astezi.
    Si lase noaæ datorii le nostre, cum şi noi se læsæm
    datornitzilor nostri
    Si nu dutze preno i la ispitire
    Tze ne mentueste prenoi de viclianul. Amin.
    La pag. 77 (pag. 239 cf. numerotarii google), sunt publicate si doua variante in limba română – WALACHICE si ALITER (o alta forma) din Valahia (Țara Românească sau Rumânească).
    http://books.google.fr/books?id=tLZbAAAAQAAJ&printsec=frontcover&hl=fr&source=gbs_ge_summary_r&cad=0#v=onepage&q&f=false
    – B.P. Haşdeu la 1879 reproduce cele trei rugaciuni „tata-nostru” preluate de la John Chamberlayne (una in dialect celt din Wallice si cele doua din Valahia – WALACHICE si ALITER ) – pag. 91-94 .
    http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6d/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_Principie_de_filologia_comparativa_ario-europea_-_Cuprindend_grupurile_indo-perso-tracic,_greco-italo-celtic_%C8%99i_leto-slavo.pdf
    Dacia Magazin nr.5 din iunie 2003
    – Pagina 12 – 13 – Articol dr.Augustin Deac. Celtii din apusul Europei erau cimerienii, plecati din spatul carpatin si care vorbeau o limbã daco-româneascã, aproape identicã cu cea româneascã de astãzi. http://www.dacia.org/mag-2003-05.pdf
    Exista si astazi cuvinte in limba galeză (Cymraeg) din zilele noaste, care seamana mai mult cu cele din română decat cu cele din engleza: trist = trist, unu = un, doi = dau, trei = tri, patru = pedwar, o mie = mil,
    dinte = dant, femeie = fenyw, mare = mawr – http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_galez%C4%83
    Pe linie de ADN matern (MtDNA) astazi Țara Galilor se inrudeste cu Serbia, Macedonia, Bosnia-Herzegovina, zone in care exista vorbitori de limba românâ sau de dialecte românânesti.
    Urmareste haplogrupurile HV, H1+H3 si chiar U2, U3, U4 in studiul genetic de la http://www.eupedia.com/europe/european_mtdna_haplogroups_frequency.shtml

    Reply ↓
11. Dinu March 13, 2015 at 17:57

    Sorry, primul link deasupra e gresit (Facebook crap system).
    Asta era cel care trebuia:
    https://www.facebook.com/photo.php?fbid=594632657340254&set=a.509809495822571.1073741858.100003805751173&type=3&permPage=1

    Reply ↓
12. Romanul April 30, 2015 at 11:26

    In Marea Britanie (si in Portugalia) inca se mai danseaza dansul Calusarilor (“Morris Dance”) adus de Daci.

    Reply ↓