Actualizat December 12th, 2019 7:40 AM

  • Despre proiect
  • Redacţia
  • REDIRECTIONEAZA 2% catre ASOCIATIA GETO-DACII
  • Trimite un SMS
  • Contact

Spiritul Dacic Renaste

  • Home
  • Istorie
  • Arheologie
  • Dezvăluiri
  • Emisiuni TV
  • documentare și cărți
  • Donații
  • Urmareste
    • Facebook
    • Twitter
    • Google+
    • Pinterest
    • RSS Feed
    • Linked
    • Youtube

Distrugerea istoriei naționale continuă: cazul Pecica

Dec 06, 2012 Dezvăluiri 11


un articol de Valentin Roman (foto: Valentin Roman), realizat cu sprijinul domnului Alexandru Berzovan

 

Jaf, nepăsare, superficialitate în munca de cercetare…sunt doar câteva cuvinte prin care ar putea fi descrisă situația sitului arheologic Pecica –  ”Șantul Mare”, localizat în apropiere de Arad. Aici, precum în alte zeci sau poate chiar sute de puncte din țara, avem de-a face cu urme ale locuirii umane ce se întorc în timp cu milenii întregi. Și tot aici ni se demonstrează, încă o data, că distrugerea și ignoranța sunt cuvintele de ordine în ceea ce privește istoria noastră sau unele părți ale ei.

La Pecica – ”Șantul Mare” osemintele umane zac împrăștiate pe câmp, completând un tablou dezolant, trist. Nici autoritățile locale, nici cele din Arad nu s-au sinchisit să le culeagă pentru a fi reînhumate, așa cum bunul-simț, moralitatea, credința noastră o cer. Printre acele rămășițe se pot află și cele ale unui strămoș direct de-al meu, de-al tău, de-al nostru. Fragmentele ceramice zac la fel, iar urmele căutătorilor de comori se văd la tot pasul, sunt evidente.

Distruse cu buldozerul, precum s-a întâmplat în cazul sitului de la Șibot, lăsate în uitare, cum sunt așezările de la Argedava sau Zargidava, jefuite timp de zeci de ani, așa cum se întâmplă la Sarmizegetusa Regia, ignorate, precum zona Tărtăria sau, în multe cazuri, cumulând toate aceste realități la un loc, siturile arheologice antice ale țării noastre parcă strigă după ajutor.

Acolo ne este istoria, acolo ne sunt strămoșii, oasele lor, ceramică lor, armele și podoabele pe care le-au creat și care zac în pământ sau pe câmp așteptând că cineva să fie interesat de povestea lor.

 

Istoricul locuirii umane la Pecica

 

Cercetările, destul de puține și problematice în multe aspecte, au putut aduce totuși unele lămuriri cu privire la cronologia acestui important punct. Se pare că prima locuire de la Șanțul Mare debuteaza în perioada eneolitică, continuând pe tot parcursul Epocii timpurii și mijlocii a Bronzului. Ulterior, după ceea ce pare a fi un hiatus de locuire care acoperă Prima vârstă a fierului,  situl este utilizat, probabil ca necropolă de către războinicii celți care începând de la cumpăna veacurilor IV – III î.Hr., pătrund dinspre vest înspre zona intracarpatică, cucerind și supunând populațiile locale de pe valea Mureșului.

Ulterior, în perioada regatului dac, pe movila de la Șanțul Mare dar și pe un întins areal învecinat, ia naștere o prosperă așezare, o dava care își va continua existența până la războaiele daco-romane când va fi distrusă și abandonată. Sporadice urme materiale din perioada migrațiilor atestă locuiri trecătoare, situl fiind reocupat abia în Evul Mediu, mai exact în perioada secolelor XI-XIII, când movila va fi utilizată pe post de cimitir, în cadrul săpăturilor arheologice efectuate de către I.H. Crișan fiind suprinse (dar nepublicate) un număr semnificativ de morminte datând din această perioadă.

 

Cronologia cercetărilor

 

Situl arheologic de la Pecica –  ”Șanțul Mare” este unul dintre cele mai importante și mai reprezentative situri arheologice din vestul României. Cele mai vechi mențiuni despre existența sa le găsim pe hărțile militare austriece de secol XVIII, unde punctul este menționat cu titulatura de ”Römer Schanz” (Șanțul Roman). Primele investigații încep însă mai târziu, mai exact în anul 1870,când Floris Römer, unul dintre cercetătorii de seamă ai vremii este delegat de către Muzeul Naţional de Antichităţi din Budapesta pentru a depista vestigiile arheologice din zona Mureşului inferior și ajunge la ”Șanțul Mare”, unde împreună cu J. Hampel efectuează va efectua măsurători. Ca urmare a acestor semnalări, în anul 1872 Comisiunea Monumentelor Istorice va trimite pe topograful Pál Molnár pentru a realiza schiţa topografică detaliată a movilei de la „Şanţul Mare”.

Anii următori sunt marcaţi de activitatea lui Ladislau Dömötor, profesor de desen la Liceul Real de Stat, care sub auspiciile Societăţii Culturale „Kölcsey”, va demara primele „săpături arheologice” pe teritoriul judeţului Arad, realizând astfel inclusiv mai multe „campanii” la Pecica „Şanţul-Mare”. Încă din anul 1898, Dömötor se afla deja la „Şanţul Mare”, planificând împreună cu Fl. Römer şi J. Hampel desfăşurarea viitoarelor investigaţii.

În toamna aceluiaşi an, cercetările au fost demarate, fiind urmate de un raport lapidar înmânat societăţii „Kölcsey” dar şi de alte „campanii de săpături” desfăşurate în anii 1900, 1901 şi 1902, cu ocazia cărora vor fi salvate numeroase materiale ce aparțin perioadei regatului dac. Informaţiile pe care le deţinem despre săpăturile efectuate de Dömötor sunt destul de limitate.

Astfel, în prima campanie din anul 1898, ştim că s-ar fi trasat o secţiune lungă de cca. 50 m şi lată de 5,70 m orientată NE-SV, într-un punct neprecizat de pe suprafaţa platoului. Au fost salvate materiale datând atât din cea de-a doua epocă a fierului cât şi din epoca bronzului – în această campanie au fost descoperite, se pare, o serie de piese de fier (vârfuri de lance, două săbii şi un celt) provenite probabil din nişte morminte celtice şi o monedă romană republicană din argint. În campania din anul 1900, au fost săpate un şanţ de circa 40 lungime şi o lăţime neprecizată, adânc de circa 4 m şi un şanţ de 28 m lungime şi 3,80 m lăţime orientat E-V. Între altele, au fost salvate şi materiale datând din cea de-a doua epocă a fierului. Despre campania din anul 1901 nu cunoaştem decât că s-ar fi săpat pe partea de sud a movilei.

În anul 1902 s-ar fi săpat pe latura nordică a movilei, salvându-se materiale din diverse epoci. În anul 1903, L. Dömötor moare, cercetările fiind continuate de către I. Haller care va continua pe cont propriu săpăturile de la Pecica în anul 1904, fiind oprit ulterior de către inspectorul V. Fráknoi pe motivul lipsei unei autorizaţii. Dintre numeroasele materiale salvate, L. Dömötor a publicat doar nişte tipare de piatră pe care le-a datat corect în epoca bronzului şi nişte fragmente ceramice aparţinând perioadei dacice (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.) pe care le-a atribuit greşit epocii romane.

În anul 1910, cercetările arheologice de la „Şanţul Mare” sunt reluate de către Marton Roska, unul din marii arheologi ai vremii. S-a trasat un şanţ de 21 m lungime pe partea de SE a movilei, interceptând lucrările lui L. Dömötor – pe baza rezultatelor acestor săpături, M. Roska defineşte pentru epoca bronzului grupul cultural Pecica – Periam. În anul 1911, în lipsa lui Roska, săpăturile sunt continuate de către colaboratorul său, J. Francisc de la Muzeul din Arad. Din nefericire, iinformaţiile pe care le deţinem despre campania lui J. Francisc sunt foarte limitate – cert e că în acest an au fost înregistrate în colecţia muzeului arădean ca provenind de la Pecica o mulţime de piese aparţinând unor diverse intervale cronologice, dar provenienţa reală a celor mai multe dintre ele nu a putut fi stabilită.

În anul 1923, M. Roska reia săpăturile, săpând în partea de sud-vest a movilei – săpăturile vor fi continuate şi în anul următor. Deşi locul poziţionarea exactă a secţiunilor nu poate fi precizat în lipsa unor planuri generale, în arhivele Muzeului din Arad s-au păstrat o serie de planuri şi profile. Greu explicabilă este absenţa oricăror referiri, în succintele sale rapoarte, la bogatele materiale arheologice dacice pe care le-a salvat cu această ocazie….

În vara anului 1943, D. Popescu de la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti va efectua o scurtă campanie la „Şanţul Mare”. Au fost săpate mai multe secţiuni: secţiunea A, de 15x2m; secţiunea B de 15x2m, la capătul sudic al secţiunii A; secţiunea F de 15x2m; secţiunea C de 15x2m; secţiunea D, de 10x2m; secţiunea E de 10x5m. Pentru prima dată, se menţionează existenţa unui strat de locuire din cea de-a doua epocă a fierului, având o grosime cuprinsă între 0,50 – 0,60 m. Cu ocazia acestor cercetări, au fost salvate, între altele şi trei monede republicane romane de argint.

În anul 1960, săpăturile de la Pecica – Şanţul Mare vor fi reluate de către un colectiv condus de I. H. Crişan – scopul declarat al acestor cercetări „era acela de a cerceta aşezarea dacică de aici, menţionată ori trecută cu vederea de predecesori”, în funcţie de acest obiectiv fiind orientate toate secţiunile şi suprafeţele dezvelite. Săpăturile au fost efectuate pe parcursul a patru campanii (1960, 1961, 1962 şi 1964), rezultatele cercetărilor fiind publicate sub forma unor articole şi sub forma unei vaste monografii apărută în anul 1978. În cadrul acestei monografii, aflăm primele informații concrete despre așezarea dacică din acest punct, așezare pe care arheologul clujean o identifică, fără argumente suficiente însă, cu antica ZIRIDAVA, menționată de învățatul  alexandrin Ptolemeu.

Din nefericire, sistarea bruscă și aparent inexplicabilă campaniilor de săpătură conduse de către I.H. Crișan ne-a privat de o cunoaștere mai amănunțită a locuirii de perioadă dacică, iar situl de la ”Șanțul Mare” va rămâne abandonat, la discreția antichizanților și căutătorilor de comori, până în anul 2005, când noi cercetări au fost demarate sub auspiciile unei echipe româno-americane, aceste cercetări vizând însă exclusiv locuirea din epoca bronzului.

Deși a avut un bogat istoric al cercetării, după cum am arătat, situl de la ”Șanțul Mare” a avut o soartă destul de tristă, fiind investigat de cercetători care au urmărit în principal doar anumite epoci și perioade istorice, fără să încerce o abordare globală.

 

Descoperirile din perioada regatului dac (sec. I î.Hr. – sec. I d.Hr.)

 

Urmele de locuire din perioada regatului dac sunt deosebit de consistente, și, judecând după amploarea descoperirilor făcute, se pare că la Șanțul Mare avem de-a face cu un centru destul de semnificativ. Centrul așezării era situat pe acropolă, unde erau localizate templele și atelierele, în jurul ei fiind localizată așezarea civilă, insuficient cercetată însă.

Au existat două temple în zona acropolei de pe Șanțului Mare: unul circular, cu stâlpi de lemn, având în interior o vatră de foc pe care s-a descoperit un inel din sârmă răsucită de aur (unul dintre foarte puținele obiecte de aur dacice descoperite în context arheologic) și unul cu absidă, dintr-o fază ulterioară. Din acest punct de vedere, al arhitecturii religioase, așezarea de la Șanțul Mare se aseamănă de alte așezări contemporane din zona de câmpie a Daciei cum ar fi cele de la Popești, Brad, Poiana, etc.

O descoperire deosebit de importantă pentru Dacia pre-romană o constituie și clădirea – atelier de pe acropolă, unde s-a descoperit un bogat inventar, constând în unelte de bijutier, fibule și fragmente de fibule, ce pot fi datate larg în intervalul secolelor I î.Hr. – I d.Hr.  Tot în cadrul acestui atelier a fost descoperită, se pare, și o ștanță monetară, ceea de dovedește că la un momentdat, în cadrul acestui centru de pe Mureșul Inferior, s-a bătut și monedă.

Locuitorii așezării dacice de aici întrețineau relații comerciale atât cu alte centre dacice, cât și cu semințiile și triburile vecine. Un loc important în ocupă, la nivelul secolului I î.Hr., relațiile cu triburile celtice din Pannonia, dar și cu scordiscii. Ulterior, schimburile se vor orienta către lumea romană. Cele câteva vase de tradiție elenistică descoperite par să ateste schimburi mai mult sau mai puțin directe și cu lumea greco-mediteraneeană.

Pe baza unei monede a lui Traian descoperite aici, se poate presupune că sfârșitul așezării are loc în perioada celui de-al doilea război daco-roman. Cu toate că așezarea este abandonată, finalul ei nu înseamnă și sfârșitul locuirii dacilor pe aceste meleaguri  – împreună cu nou veniții sarmați, ei vor continua să rămână o prezență constantă în tot bazinul Mureșului Inferior pe tot parcursul perioadei secolelor II – IV d.Hr.

 
Ia atitudine!

 
Fără o cercetare profesionistă, susținută, finanțată, cu rezultate publicate, la care orice român să aibă acces, nu ne putem cunoaște cu adevărat istoria. Fără rezultate, analize pluridisciplinare, monografii ale siturilor, nu putem concluziona pe marginea unor teme sau teorii care, de decenii întregi, sunt promovate că fiind izvorâtoare de adevăr.

Soluția, schimbarea, se pare că nu stau doar în mâinile arheologilor de bună-credința sau a acelor reprezentanți ai instituțiilor de cultură care își doresc cu adevărat ca lucrurile să se schimbe în bine, ci și în mâinile noastre, fie că suntem simple persoane sau constituiți în asociații, fundații sau ONG-uri. Trebuie să semnalăm aceste lucruri cât mai mulți, cât mai des și cât mai răspicat, astfel încât cei ce vor să ne îngroape, la propriu, istoria, să nu mai poată s-o facă. ISTORIA TA ÎȚI CERE SĂ O PROTEJEZI!


A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html


  • pecica, sit arheologic, valentin roman
  • tweet
Mihai Viteazul și Dacia - vineri seara pe Nașul Tv, de la ora 22:00 Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei

Articole recente
  • Războiul arheologi – detectoriști, la Sibiu – expoziție muzeală cu artefacte descoperite de detectoriști. Ciudat – deși expuse, arheologii nu s-au dus niciodată la locul descoperirii lor
    Războiul arheologi – detectoriști,...

    Oct 27, 2016 2

  • Incredibil: Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrusă cu buldozerele
    Incredibil: Cetatea regelui geto-dac...

    Dec 08, 2015 15

  • România, sat fără câini: Unul dintre cele mai importante situri arheologice din ţară este ocupat de ţigani
    România, sat fără câini: Unul...

    Jul 17, 2013 19

  • Daniel Roxin și Valentin Roman – conferință în Câmpulung Muscel, duminică, 14 iulie, ora 15:00
    Daniel Roxin și Valentin Roman –...

    Jul 11, 2013 6

  • Române, vor să-ţi fure pământul. Copilul tău ar putea deveni rob în propria ţară.
    Române, vor să-ţi fure pământul....

    Jul 04, 2013 50

Mai multe din aceasta categorie
  • DANIEL ROXIN: A apărut noua mea carte, ENIGMA TĂBLIȚELOR DE LA SINAIA
    DANIEL ROXIN: A apărut noua mea carte,...

    Nov 07, 2018 0

  • Conferință în București: EMINESCU – AGENT SECRET, TRAFICANT DE CĂRȚI INTERZISE – 25 octombrie, la sala Dalles. Detalii aici:
    Conferință în București: EMINESCU...

    Oct 21, 2017 0

  • Să îi batem pe RUȘI cu armele lor: Românii pe o hartă etnică rusească din anul 1876. Dă SHARE!
    Să îi batem pe RUȘI cu armele lor:...

    Oct 21, 2017 0

  • Arheolog suedez: „Între vechiul teritoriu al României şi vechiul teritoriu al Suediei au existat legături clare”. Ce rol au avut DACII?
    Arheolog suedez: „Între vechiul...

    Oct 06, 2017 1

  • Străbunul ducilor normanzi a fost ROLLO DACUL – Aceasta este perspectiva istoricului italian Carlo Troya într-un capitol din studiile sale numit “Faptele daco-geto-normande”
    Străbunul ducilor normanzi a fost...

    Sep 07, 2017 2


11 thoughts on “Distrugerea istoriei naționale continuă: cazul Pecica”

  1. Ionescu Corneliu December 6, 2012 at 10:23

    Este inadmisibilă situaţia siturilor arheologice din toată ţara. Cine are grijă de ele în afara scurtelor campanii de săpături organizate? Cine aprobă săpăturile doar pentru o anumită perioadă istorică, neglijându-se celelalte? Există pentru fiecare sit din ţara asta o centralizare a jurnalelor de săpături? Cine răspunde de buna desfăşurare a săpăturilor? Ministerul Culturii, vreo Comisie arheologică Centrală sau judeţeană, Primăria comunală cu primari fără liceu? Sunt o mulţime de întrebări pe care am voie şi eu să mi le pun, ca simplu cetăţean al acestei ţări, să le pun conducerii acestei ţări şi să şi primesc un răspuns competent. Unde pot să mă adresez? Mă poate îndruma cineva?

    Reply ↓
  2. grofghilu December 6, 2012 at 18:17

    O nepasare caracteristica romanului de azi! Nu va doresc decat sa aveti aceasi soarta ca cei ce isi duc somnul acolo! Cainii, ploiile si nepasarea sa va dezgoleasca si voua oasele si orice lucru care-l faceti in viata voastra patetica de hoti ereditari!
    Sunt stramosii nostri si istoria noastra, ordinarilor!

    Reply ↓
  3. George Sabau December 6, 2012 at 20:55

    Sunt de-a dreptul indignat de ce se intampla in Romania in ultimul deceniu … de felul cum ne comportam fata de istorie de stramosii nostrii….
    Locuiesc in Mecedonia de vreo cativa ani… o tara cu istorie recenta… aparuta de putin timp pe harta lumii… O tara cu putin peste 2milioanane de locuitori si apreciez efortul deosebit pe care il fac pentru asi crea o istorie… Ei se cred urmasi ai lui ALexandru Macedon cu care nu au nimic in afara de faptul ca sunt pe un teritoriu fost candva sub dominatia marelui conducator. macedoneni sunt in mare parte slavi … unii zic ca sunt de fapt bulgari (Bulgaria chiar revendica teritoriul ), dar exista o parte din populatia tarii numitii Aromani sau Armani… cu care chiar te poti intelege vorbind romaneste… ei avand unele cuvinte desprinse parca din cartile de istorie…Asadar ce vreau sa spun este ca se vede peste tot in tara unde sau gasit cateva vestigii istorice …. grija deosebita pentru a fi puse in valoare … Indicatoare, paza sunt cetati refacute zidurile de aproximativ 1 metru… Se straduiesc sa construiasca o istorie care nu este totusi a lor.. dar ei contunua sa se ocupe si sa ingrijeasca putinele vestigii gasite cu deosebita ardoare… De altfel au si un litigiu cu Grecia despre numele tari.. nume revendicat si de Grecia poate cu mai multa dreptate …
    Si noi romanii ce facem cu istoria milenara pe care o avem si care este dovedita la tot pasul prin cetati si localitati milenare… Parca suntem blestemati … sa nu avem grija si sa nu punem in valoare istaoria… pana la urma ceva mai importanat nu cred ca exista pentru un popor…
    Nu demult am trecut pe la Mausoleul de la Marasesti… refacut si renovat ( ma mir !) unde isi duc somnul de veci peste 5000 de eroi ai neamului romanesc si nu pot sa uit cuvintele scrise pe o placa la intrare :” Spune-ti generatiilor viitoare ca noi ne-am facut datoria “. Ce cuvinte grele… venite din istorie…cuvinte spuese parca de miile de eroi cazuti in luptele de atunci….
    Oare noi ce putem transmite urmasilor??? Nici mostenirea lasata de innaintasi nu suntem in stare sa-l pastram si sa-l cinstim !! Am sufletul greu cand scriu aceste randuri…
    Sa ne aiba Dumenzeu in paza ! Ca noi nu mai stim sa avem grija de noi !!!

    Reply ↓
  4. Constantin December 6, 2012 at 21:14

    Pacat, mare pacat si nu stiu daca voi apuca sa vad in cartile de istorie, adevarul si frumusetile neamului nostru. Dumnezeu sa aiba mila de noi

    Reply ↓
  5. Andrei December 7, 2012 at 04:47

    Vom pregati o LOVITURA DE MOARTE PENTRU ROMANISTI – si vom demonstra ca limba vorbita de daci este, de fapt, limba noastra, aproape de cea vorbita de Creanga, plus ceva arhaisme, regionalisme, si ca stilul lui Urechila, Costin era cam departe de limba vorbita in popor, tinea de fapt de maniera de expunere in scris, literara, fiindca poporul nu putea vorbi asa, n-avea cum.

    Reply ↓
    1. Time December 7, 2012 at 18:42

      Daca vrei sa vezi cum vorbea poporul acum 500de ani poate si mai bine asculta colindele batranesti care se gasesc in aproape toate zonele tarii.Aceste colinde se canta si acu pe vatra satului cu aceiasi forma de vorbire care vine din trecut(inafara de felul de a rotunji unele cuvinte pt a le face sa rimeze).

      Ca sa intelegi mai bine ce spun asculta aceste colinde :

      http://www.youtube.com/watch?v=hv47vq-bSCY
      http://www.youtube.com/watch?v=In-GMGpkxvE
      http://www.youtube.com/watch?v=WmOyBo6t7ic

      http://www.youtube.com/watch?v=Tc7_WvwjOlE
      http://www.youtube.com/watch?v=J-KXVAo6ikI
      http://www.youtube.com/watch?v=9lbuiTx3OiE
      http://www.youtube.com/watch?v=Ijgs5iKWJy0

      colinda de june(unde un june merge sa vaneze un leu)e intalnita in Ardeal,Crisana,Banat,Tinutul Padurenilor,Hateg si sunt sigur ca se mai gaseste si in alte zone ale tarii.Are o arie de raspandire mult mai mare ca Miorita.Desi este recunoscuta de lumea academica ca si sora a Mioritei,nu are aceeasi popularitate cu toate ca o merita pe deplin si mai mult decat atat reprezinta partea cealalta a românului,acea parte care e una invingatoare si e parca in contrast cu Miorita unde ciobanul isi priveste soarta cu seninatate.Pana la urma amandoua colinde oglindesc cu adevarat semetia poporului nostru

      http://www.youtube.com/watch?v=9qAeE9SLPI8
      http://www.youtube.com/watch?v=mkERYF14LoI
      http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/colinda-de-june-leusorul-ioan-bocsa

      o mica documentare,dealtfel si in Dacia preistorica a lui Nicolae Densusianu gasiti o descriere destul de buna facuta de iel

      http://www.youtube.com/watch?v=Z9Cen5F4tKk

      Ar mai fi multe de spus aici,se poate limpede vedea cat de vechi sunt aceste colinde,sunt descrisi ogari,soimi care sunt folositi in vanatoare,voinicul vaneaza doar cu arcul sau in celelalte mai intalnim buzduganul si vestitul paloș :))

      Reply ↓
      1. Time December 8, 2012 at 14:54

        Colinde din tinutul Padurenilor:

        http://www.youtube.com/watch?v=wPR2UbgO5NM

        http://www.youtube.com/watch?v=ajThTVmsI8M a dou-a colinda e colinda de june,una din variantele din tinutul Padurenilor doar ca nu e cantata toata.

        http://www.youtube.com/watch?v=zbWH01K2lJw

        Adevarate comori ale poporului nostru si acum ca se apropie Craciunu’ ar trbebui luate in seama

        Reply ↓
    2. torna dacia December 15, 2012 at 13:55

      da DACIA EXISTA PRIN HOT.FRONTULUI SALVARII NATIONALE DACIA/DACI SA NE NUMIM CU DACII BASARABI UNITI SA FIM=VISUL SA IMPLINIT PP DATA DE 25 OCT.2012 /CAPITALA SF.GHEORGHE /DACIA-REGAT=LOCURILE SACRE ALE STRABUNILOR NOSTRI VOR FI LOC DE RUGACIUNE SI PIOSENIE=ACTIV.DE CERCET. SE VA ITENSIF. FACIND VATRA SI CASA DACILOR=VIATA NOASTRA -BUCURIA NOASTRA CA NE TRAGEM DIN ASEMENEA OAMENI OMENOSI.VZ. PE GUGAL SCHIMB. DENUM. TARII DIN ROU IN DACIA-=IUBITA NOASTRA CU NUME FRUMOS DE FATA.

      Reply ↓
  6. dorel December 7, 2012 at 14:14

    Vedeti voi dragi romini ce ni se intimpla ?Asta este rodul felului in care ne gospodarim si ne aparam interesele nationale in fata celor care vor sa ne stearga de pe harta.Ma intreb cum reactioneaza politicienii nostri dragi,pentru ca in campanii electorale se declara cei mai mari patrioti de pe planeta si nu ma refer neaparat la primul om din stat ,ci la lacustele care se rotesc in jurul ciolanului.Nu cumva ramasitele osoase de la Pecica au aparut in urma trecerii lacustelor mai sus amintite?

    Reply ↓
  7. IOAN CORNEA December 8, 2012 at 18:42

    Istoria este unica ,tot ce nu este azi este ISTORIE, ceea ce ne intereseseaza este cum conservam si apoi folosim dovezile istorice din situri!
    Pentru ca numai gasim scuze,atacam institutii,am dori sa facem ceva dar uneori nu gasim calea,propun celor ce pot sa ridice in parlament un subiect pentru o “Lege a conservarii resurselor si dovezilor materiale ale istoriei nationale ” ,ca din impozitele aplicate fiecarui cetatean al Romaniei,…, etc.. cel putin 1% sa fie Fond pentru Cercetare si Conservare a Dovezilor Continuitatii noastre pe acest spatiu Carpato-Danubiano-Pontic si a arealului marginas est-vest-nord-sud, pana nu ne vom trezi ca noi si limba noastra ,stramosii nostri nu sunt ce au fost ci sunt ce vor sa fie de fapt acum cei care reneaga existenta noastra ,buna rea dar primordiala asupra vitregiilor si urgiilor istoriei.
    Asa sa ne ajute Dumnezeu !!!!!!!

    Reply ↓
  8. oana December 10, 2012 at 12:30

    e dureros! nici nu stiu ce sa mai spun…in fiecare zi descoperim alte si alte dovezi de nepasare criminala! Sarmizegetusa, Sibot, Pecica, Buridava, Argedava…rani deschise pe trupul stramosilor nostri care se considerau NEMURITORI! daca ar fi stiut ca vor avea astfel de urmasi ar fi fost poate mai putin increzatori in “nemurirea lor”!
    am vazut zilele trecute pe VIASAT un documentar despre TRACI, realizat pe baza descoperirilor de pe teritoriul actual al Bulgariei. involuntar am facut o comparatie care m-a facut sa imi fie rusine de ceea ce se intampla la noi! si din nou afirm, nu putem da vina pe lipsa de fonduri! e vorba doar de indolenta, incompetenta, lipsa de profesionalism si de spirit civic.

    Reply ↓

Leave a Reply to George Sabau Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

facebook

Cunoaste lumea

Cunoaste Lumea

 

Tricouri cu motive dacice

Revista ISTORIE INEDITĂ

POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR – Vol II

CREDINȚE MAGICE GETO-DACICE

Donatii

Editura Geto Dacii

Ne Sustin













Blogroll

  • danielroxin.blogspot.ro
  • dantanasa.ro
  • deco-boutique.ro
  • dincolo-de-limite.blogspot.ro
  • dolce-far-niente.ro
  • edituramateescu.ro
  • frumoasaverde.blogspot.ro
  • http://www.getbeget.org/
  • Ieșirea din Matrix
  • lupul-alb-zalmoxian.blogspot.ro
  • reportervirtual.ro
  • rol.ro
  • site

Cele mai multe comentarii

  • Comentariul meu a fost sters pe stil sovietic dar...
    1 year ago
  • HAI SA DAM MINA CU MINA CEI CU INIMA ROMANA SA IN...
    1 year ago
  • Stimati Romani vizionarea acestei descrieri de ca...
    1 year ago
  • […] Adevarul despre daci – Basarabia ...
    1 year ago
  • Tu stii macar ce este tartaria ?
    1 year ago

Cele mai citite

  • Ce spun ITALIENII despre războaiele DACO-ROMANE… O lecție de istorie pentru toate cozile de topor din mediul științific românesc. Merită văzut!!!
    Ce spun ITALIENII despre războaiele DACO-ROMANE… O...

    Feb 02, 2015 129

  • REVOLTĂTOR. Casa lui Horea, o RUINĂ. Conacele grofilor maghiari, refăcute cu milioane de euro din banii publici!!!
    REVOLTĂTOR. Casa lui Horea, o RUINĂ. Conacele grofilor...

    Feb 19, 2016 29

  • Române, spune lumii cine eşti! 9.000 de ani de istorie îţi cer asta.
    Române, spune lumii cine eşti! 9.000 de ani de istorie...

    Aug 08, 2013 96

  • Dragobetele – sărbătoarea iubirii la români, este moștenit de la daci
    Dragobetele – sărbătoarea iubirii la români, este...

    Feb 24, 2015 37

Comentarii recente

  • GBR on REVOLTĂTOR. Casa lui Horea, o RUINĂ. Conacele grofilor maghiari, refăcute cu milioane de euro din banii publici!!!
  • GBR on Ce spun ITALIENII despre războaiele DACO-ROMANE… O lecție de istorie pentru toate cozile de topor din mediul științific românesc. Merită văzut!!!
  • GBR on Ce spun ITALIENII despre războaiele DACO-ROMANE… O lecție de istorie pentru toate cozile de topor din mediul științific românesc. Merită văzut!!!
  • basarabia e romania ce inseamna – Australia IPTV on Basarabia e România şi România e Basarabia
  • Lucian on S-a confirmat genetic originea română a dinastiei Basarabilor ! „Teoria cumană” a lui Neagu Djuvara este astfel demontată

trafic

Copyright 2014-2015 ASOCIATIA GETO DACII / All rights reserved
  • Despre proiect
  • Redacţia
  • REDIRECTIONEAZA 2% catre ASOCIATIA GETO-DACII
  • Trimite un SMS
  • Contact

Website-ul adevaruldespredaci foloseste cookie-uri. Continuarea sesiunii pe acest site implica acordul tau. Cookie-urile colectate sunt anonime si folosite pentru a determina traficul publicatiei noastre Detalii.

Powered by GDPR plugin

Politica de confidentialitate

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.

You can adjust all of your cookie settings by navigating the tabs on the left hand side.

Refuza cookie-uri

Pentru o buna navigare recomandam sa acceptati cookie-urile necesare functionarii corecte a site-ului. DATELE COLECTATE DE ACESTE COOKIE-URI SUNT ANONIME

Dacă dezactivați acest modul cookie, nu vă vom putea salva preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitați acest site, va trebui să activați sau să dezactivați cookie-urile din nou.