Sarmizegetusa Regia este cercetată aşa cum merită, pentru prima dată

Categories ArheologiePosted on

La Sarmizegetusa Regia, a demarat cel mai mare proiect de cercetare arheologică demarat vreodată în acest sit. Din primele zile, “recolta” este bună, iar ţintele sunt măreţe: arheologii sapă în această campanie la “vedere” şi pentru turişti. Prima locaţie este în incinta sacră, imediat lângă sanctuatul mic de calcar, iar a doua săpătură este deschisă chiar pe cărarea de intrare în sit, în continuarea drumului pavat.

La câteva sute de metri de la intrarea în sit se aud târnăcoapele, vocile studenţilor şi îndrumările universitarilor: “Nu trage de rădăcina aia!”, îi spune un lector de pe margine unui student care se opinteşte peste o rădăcină mai groasă care îi opreşte săpătura. “Poate distruge tot proficul”, explică apoi Liliana Suciu, un lector universitar-doctor, specialistul în viaţa cotidiană a dacilor din echipa care face cercetările în fosta capitală dacică, lucrări care vor dura până în 21 septembrie. “De aici, plecăm la Cetatea Costeşti unde vom face o ridicare topografică şi apoi la Piatra Roşie. Sunt primele ridicări topo «ever»”, spune entuziasmat şeful şantierului arheologic, conferenţiar universitar dr. Gelu Florea.

Când nimeni nu mai credea că în acest an se vor mai face cercetări în Sarmizegetusa Regia, s-a primit, într-un final, şi aprobarea săpăturilor pentru care sunt alocate peste trei milioane de lei, cea mai mare sumă alocată pentru un an. Deja au fost achiziţionate o parte din echipamente care, “vor duce arhelogia din secolul XlX, în secolul XXl”, altele sunt în licitaţie pe SEAP, inclusiv un detector performant care să-i ajute pe arheologi să localizeze şi diferenţieze piese de metal.

 

Arheologie europeană pentru daci

 

S-au comandat şi georadare, aparate moderne care scanează subsolul în căutarea “anomaliilor” care pot reprezenta structuri din construcţii. În funcţie de antenele cu care acestea sunt dotate pot “bate” la diverse adâncimi: “Va veni în acest an şi o echipă de georadarişti de la Cluj pentru că vrem să căutăm zidurile pierdute din zona sacră, să identificăm exact traseul lor”, spune şeful cercetătorilor, Gelu Florea.

Pe scurt, specialiştii pot reconstitui arhitectura lor fără a le decoperta. În curând, ajung în sit şi staţiile topografice totale care le permit arheologilor să marcheze în plan absolut fiecare obiect găsit în săpătură.

În acest an, arheologii lucrează şi cu truse “absolut noi”, pline cu şpacluri de toate mărimile, ruletă, busolă, tot soiul de ustensile de scris şi pungi pentru materiale, tablă pentru informaţii şi un “Punct Nord” pentru localizare, inclusiv cutii de plastic personalizate pentru păstrarea materialelor găsite: “Este trusa de bază a unui arheolog, acum este nouă, dar, la final, va fi plină de praf, poate ciobită. Le-am cumpărat pe bucăţi, unele de la magazine de construcţii, altele din magazinele cu profil sportiv. La noi nu găseşti asemenea truse complete, doar în Marea Britanie unde arheologia este la cel mai mare nivel”, explică Paul Pupeză, doctor în arheologie, venit de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca.

De la primele lopeţi, au găsit cioburi, bucăţi de cărămidă şi ceramică, un cui şi o lamă, toate dacice: “De asta este frumos să lucrezi aici, peste tot şi rapid dai peste asemenea piese”.

 

citeste continuarea articolului pe www.replicahd.ro

A apărut volumul 2 al cărții POVEȘTILE MAGICE ALE DACILOR. Disponibil aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-copii.html

Lasă un răspuns